Torționarul Ficior, audiat la Parchetul General. Avocat: Nu el i-a omorât pe oamenii aceia, au murit din cauza normelor respectate de el

Ion Ficior a dat vineri o declarație în doasrul în care este acuzat de genocid, avocata acestuia declarând, la ieșirea din Parchetul instanței supreme, că nu el i-a omorât pe deținuți, ci aceștia au murit din cauza normelor și condițiilor pe care a trebuit să le respecte atunci ca și comandant.

Fostul torționar Ion Ficior s-a prezentat, vineri, la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost citat de procurori pentru a da o declarație în dosarul în care este acuzat de genocid.

Ion Ficior este urmărit penal pentru genocid întrucât în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus și coordonat un regim de detenție represiv, abuziv, inuman și discreționar împotriva deținuților politici, fiind înregistrate 103 decese, potrivit Parchetului ICCJ.

La ieșirea din sediul Parchetului instanței supreme, avocata lui Ficior a spus că acesta nu se face vinovat de genocid, pentru că el nu a dispus în mod direct sau nu a acționat în mod direct pentru uciderea acelor deținuți.

Avocata a precizat că normativele și regulile impuse de stat la acea vreme, precum și regimul hranei în penitenciar au dus la decesul acestor persoane. Aceasta a mai arătat că Ficior nu a făcut nimic altceva decât să respecte atribuțiile de comandant pe care le avea atunci.

Întrebat ce le transmite foștilor deținuți, Ion Ficior a răspuns: „Sănătate, multă sănătate”.

În 24 octombrie, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică i-au adus la cunoștință lui Ion Ficior că este învinuit de genocid, în dosarul deschis în urma denunțului formulat la adresa lui de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

„Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieșit faptul că regimul de detenție aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deținut funcții de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici prin metode directe și indirecte precum: condiții de detenție mizerabile și inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament”, au arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, procurorii susțin că toți deținuții de la Colonia Periprava erau puși să muncească în condițiile foarte grele, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi și nu erau echipați corespunzător pentru muncile efectuate, deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme.

Deținuții erau obligați să depășească norma de muncă cu orice preț și erau pedepsiți crunt pentru nesupunere.

„Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deținuții primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârșeau abateri de la regulament, alergarea deținuților cu calul și bătăi crunte primite cu ciomagul”, au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că, din cauza condițiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condițiilor elementare de trai, neasigurarea condițiilor medicale necesare deținuților bolnavi) și a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar și pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 și 1963, când la conducera unității a fost Ion Ficior.

„Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deținuților, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deținuți, toți făcând parte din colectivitatea contrarevoluționarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani”, au precizat procurorii.

Aceștia fac referire la o statistică realizată privind cauzele de deces care indică o pondere mărită a afecțiunilor aparatului digestiv și excretor, afecțiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecțiunilor cardiace, precum și enterocolitelor.

Potrivit procurorilor, din prevederile cuprinse în actele normative ce reglementau organizarea și funcționarea sistemului penitenciar a reieșit faptul că directorul de colonie coordona activitatea de detenție și răspundea de viața tuturor celor încarcerați, mijloacele de subzistență fiind plasate la dispoziția sa.

„Prin acte normative privind organizarea și funcționarea sistemului penitenciar, emise în perioada imediat următoare instaurării regimului comunist, s-au creat condițiile introducerii unui regim de detenție represiv, abuziv, inuman, discreționar, împotriva categoriei deținuților politici, persoane considerate o amenințare directă sau indirectă la adresa noului regim politic”, au precizat procurorii.

Potrivit anchetatorilor, chiar dacă nu era prevăzută în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul de detenție instituit prin actele normative, respectiv reducerea rațiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete, dar și prin acțiuni ce depășesc cadrul legal, cum ar fi lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți, „conține premisele exterminării persoanelor deținute.

IICCMER a solicitat în 18 septembrie Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torționar prezentat, după Alexandru Vișinescu.

Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că în urma investigațiilor făcute de reprezentanții institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcția de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deținuții politici au fost supuși unui regim de detenție extrem de dur, fiind înfometați și bătuți.

IICMER a identificat peste 50 de supraviețuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foști deținuți politici.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a preluat de la Parchetul Tribunalului București, dosarul având ca obiect denunțul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torționarului Alexandru Vișinescu.

Parchetul instanței supreme anunța, în 3 septembrie, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal (lipsa medicamentelor și a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistență adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv deținuților, condiții de detenție inumane, rele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de către deținuți)”.